Română
Surah Al-Waqi'ah ( The Event ) - Aya count 96
إِذَا وَقَعَتِ ٱلۡوَاقِعَةُ ﰀ ﴿١﴾
Când faptul se va împlini,
لَيۡسَ لِوَقۡعَتِهَا كَاذِبَةٌ ﰁ ﴿٢﴾
nimeni nu-l va mai socoti minciună.
خَافِضَةٞ رَّافِعَةٌ ﰂ ﴿٣﴾
إِذَا رُجَّتِ ٱلۡأَرۡضُ رَجّٗا ﰃ ﴿٤﴾
Când pământul va fi zgâlţâit din ţâţâni,
وَبُسَّتِ ٱلۡجِبَالُ بَسّٗا ﰄ ﴿٥﴾
când munţii vor fi făcuţi fărâme
فَكَانَتۡ هَبَآءٗ مُّنۢبَثّٗا ﰅ ﴿٦﴾
şi vor fi precum praful spulberat,
وَكُنتُمۡ أَزۡوَٰجٗا ثَلَٰثَةٗ ﰆ ﴿٧﴾
atunci veţi fi voi de trei feluri.
فَأَصۡحَٰبُ ٱلۡمَيۡمَنَةِ مَآ أَصۡحَٰبُ ٱلۡمَيۡمَنَةِ ﰇ ﴿٨﴾
Cei de-a dreapta! Cine vor fi oare cei de-a dreapta?
وَأَصۡحَٰبُ ٱلۡمَشۡـَٔمَةِ مَآ أَصۡحَٰبُ ٱلۡمَشۡـَٔمَةِ ﰈ ﴿٩﴾
Cei de-a stânga! Cine vor fi oare cei de-a stânga?
وَٱلسَّٰبِقُونَ ٱلسَّٰبِقُونَ ﰉ ﴿١٠﴾
Cei înainte mergători. Înainte mergătorii,
أُوْلَٰٓئِكَ ٱلۡمُقَرَّبُونَ ﰊ ﴿١١﴾
فِي جَنَّٰتِ ٱلنَّعِيمِ ﰋ ﴿١٢﴾
ثُلَّةٞ مِّنَ ٱلۡأَوَّلِينَ ﰌ ﴿١٣﴾
vor fi mulţime dintre primii
وَقَلِيلٞ مِّنَ ٱلۡأٓخِرِينَ ﰍ ﴿١٤﴾
şi puţinii dintre ultimii,
عَلَىٰ سُرُرٖ مَّوۡضُونَةٖ ﰎ ﴿١٥﴾
مُّتَّكِـِٔينَ عَلَيۡهَا مُتَقَٰبِلِينَ ﰏ ﴿١٦﴾
întinşi pe ele faţă în faţă.
يَطُوفُ عَلَيۡهِمۡ وِلۡدَٰنٞ مُّخَلَّدُونَ ﰐ ﴿١٧﴾
Flăcăiandri nemuritori vor umbla printre ei
بِأَكۡوَابٖ وَأَبَارِيقَ وَكَأۡسٖ مِّن مَّعِينٖ ﰑ ﴿١٨﴾
cu potire şi ibrice, şi un pocal de la izvor
لَّا يُصَدَّعُونَ عَنۡهَا وَلَا يُنزِفُونَ ﰒ ﴿١٩﴾
de care nu-i va durea capul şi nici nu se vor îmbăta;
وَفَٰكِهَةٖ مِّمَّا يَتَخَيَّرُونَ ﰓ ﴿٢٠﴾
وَلَحۡمِ طَيۡرٖ مِّمَّا يَشۡتَهُونَ ﰔ ﴿٢١﴾
şi carnea de pasăre după poftă.
وَحُورٌ عِينٞ ﰕ ﴿٢٢﴾
Vor avea acolo hurii cu ochi
كَأَمۡثَٰلِ ٱللُّؤۡلُوِٕ ٱلۡمَكۡنُونِ ﰖ ﴿٢٣﴾
asemenea mărgăritarelor ascunse
جَزَآءَۢ بِمَا كَانُواْ يَعۡمَلُونَ ﰗ ﴿٢٤﴾
drept răsplată a faptelor lor.
لَا يَسۡمَعُونَ فِيهَا لَغۡوٗا وَلَا تَأۡثِيمًا ﰘ ﴿٢٥﴾
Şi nu vor auzi acolo vorbe deşarte şi nici învinuiri de păcate
إِلَّا قِيلٗا سَلَٰمٗا سَلَٰمٗا ﰙ ﴿٢٦﴾
ci numai un singur cuvânt: “Pace!... Pace!”
وَأَصۡحَٰبُ ٱلۡيَمِينِ مَآ أَصۡحَٰبُ ٱلۡيَمِينِ ﰚ ﴿٢٧﴾
Cei de-a dreapta! Ce va fi cu cei de-a dreapta?
فِي سِدۡرٖ مَّخۡضُودٖ ﰛ ﴿٢٨﴾
Ei vor sta sub lotuşi despinaţi,
وَطَلۡحٖ مَّنضُودٖ ﰜ ﴿٢٩﴾
sub salcâmi frumos înşiraţi.
وَظِلّٖ مَّمۡدُودٖ ﰝ ﴿٣٠﴾
وَمَآءٖ مَّسۡكُوبٖ ﰞ ﴿٣١﴾
وَفَٰكِهَةٖ كَثِيرَةٖ ﰟ ﴿٣٢﴾
لَّا مَقۡطُوعَةٖ وَلَا مَمۡنُوعَةٖ ﰠ ﴿٣٣﴾
neculese dinainte şi neoprite,
وَفُرُشٖ مَّرۡفُوعَةٍ ﰡ ﴿٣٤﴾
إِنَّآ أَنشَأۡنَٰهُنَّ إِنشَآءٗ ﰢ ﴿٣٥﴾
Noi le-am făcut pe ele în chip deosebit,
فَجَعَلۡنَٰهُنَّ أَبۡكَارًا ﰣ ﴿٣٦﴾
Noi le-am făcut fecioare,
عُرُبًا أَتۡرَابٗا ﰤ ﴿٣٧﴾
لِّأَصۡحَٰبِ ٱلۡيَمِينِ ﰥ ﴿٣٨﴾
ثُلَّةٞ مِّنَ ٱلۡأَوَّلِينَ ﰦ ﴿٣٩﴾
Mulţi vor fi dintre cei dintâi
وَثُلَّةٞ مِّنَ ٱلۡأٓخِرِينَ ﰧ ﴿٤٠﴾
şi mulţi vor fi dintre cei de pe urmă.
وَأَصۡحَٰبُ ٱلشِّمَالِ مَآ أَصۡحَٰبُ ٱلشِّمَالِ ﰨ ﴿٤١﴾
Cei de-a stânga! Ce va fi cu cei de-a stânga?
فِي سَمُومٖ وَحَمِيمٖ ﰩ ﴿٤٢﴾
Ei vor sta sub un vânt arzător într-o apă clocotindă,
وَظِلّٖ مِّن يَحۡمُومٖ ﰪ ﴿٤٣﴾
sub o umbră de fum negru,
لَّا بَارِدٖ وَلَا كَرِيمٍ ﰫ ﴿٤٤﴾
nici răcoroasă şi nici plăcută.
إِنَّهُمۡ كَانُواْ قَبۡلَ ذَٰلِكَ مُتۡرَفِينَ ﰬ ﴿٤٥﴾
Înainte îndestulaţi fiind,
وَكَانُواْ يُصِرُّونَ عَلَى ٱلۡحِنثِ ٱلۡعَظِيمِ ﰭ ﴿٤٦﴾
stăruiau în marele păcat.
وَكَانُواْ يَقُولُونَ أَئِذَا مِتۡنَا وَكُنَّا تُرَابٗا وَعِظَٰمًا أَءِنَّا لَمَبۡعُوثُونَ ﰮ ﴿٤٧﴾
Ei spuneau: “După ce vom muri şi vom fi ţărână şi oase, vom mai fi noi oare sculaţi
أَوَءَابَآؤُنَا ٱلۡأَوَّلُونَ ﰯ ﴿٤٨﴾
ori strămoşii noştri dintâi?”
قُلۡ إِنَّ ٱلۡأَوَّلِينَ وَٱلۡأٓخِرِينَ ﰰ ﴿٤٩﴾
Spune: “Cei dintâi şi cei de pe urmă,
لَمَجۡمُوعُونَ إِلَىٰ مِيقَٰتِ يَوۡمٖ مَّعۡلُومٖ ﰱ ﴿٥٠﴾
vor fi adunaţi la vremea cunoscută a unei Zile.”
ثُمَّ إِنَّكُمۡ أَيُّهَا ٱلضَّآلُّونَ ٱلۡمُكَذِّبُونَ ﰲ ﴿٥١﴾
O, voi cei rătăciţi, cei hulitori!
لَأٓكِلُونَ مِن شَجَرٖ مِّن زَقُّومٖ ﰳ ﴿٥٢﴾
Veţi mânca fructe din copacul Zaqqum
فَمَالِـُٔونَ مِنۡهَا ٱلۡبُطُونَ ﰴ ﴿٥٣﴾
până vă veţi umple burţile,
فَشَٰرِبُونَ عَلَيۡهِ مِنَ ٱلۡحَمِيمِ ﰵ ﴿٥٤﴾
apoi veţi bea după ele apă clocotindă —
فَشَٰرِبُونَ شُرۡبَ ٱلۡهِيمِ ﰶ ﴿٥٥﴾
veţi bea precum cămilele însetate.
هَٰذَا نُزُلُهُمۡ يَوۡمَ ٱلدِّينِ ﰷ ﴿٥٦﴾
Aşa va fi găzduirea lor în Ziua Judecăţii!
نَحۡنُ خَلَقۡنَٰكُمۡ فَلَوۡلَا تُصَدِّقُونَ ﰸ ﴿٥٧﴾
Noi v-am creat. De ce nu credeţi totuşi?
أَفَرَءَيۡتُم مَّا تُمۡنُونَ ﰹ ﴿٥٨﴾
Vedeţi sămânţa pe care o vărsaţi?
ءَأَنتُمۡ تَخۡلُقُونَهُۥٓ أَمۡ نَحۡنُ ٱلۡخَٰلِقُونَ ﰺ ﴿٥٩﴾
Voi aţi creat-o ori Noi suntem Creatorii?
نَحۡنُ قَدَّرۡنَا بَيۡنَكُمُ ٱلۡمَوۡتَ وَمَا نَحۡنُ بِمَسۡبُوقِينَ ﰻ ﴿٦٠﴾
Noi am sorocit moartea printre voi şi nimeni nu Ne-o poate lua înainte
عَلَىٰٓ أَن نُّبَدِّلَ أَمۡثَٰلَكُمۡ وَنُنشِئَكُمۡ فِي مَا لَا تَعۡلَمُونَ ﰼ ﴿٦١﴾
ca să vă înlocuim cu alţii asemenea vouă şi să vă facem cum voi nici nu ştiţi.
وَلَقَدۡ عَلِمۡتُمُ ٱلنَّشۡأَةَ ٱلۡأُولَىٰ فَلَوۡلَا تَذَكَّرُونَ ﰽ ﴿٦٢﴾
Cunoaşteţi întâia facere? De ce nu vă aduceţi aminte însă?
أَفَرَءَيۡتُم مَّا تَحۡرُثُونَ ﰾ ﴿٦٣﴾
Aţi văzut ceea ce aţi arat?
ءَأَنتُمۡ تَزۡرَعُونَهُۥٓ أَمۡ نَحۡنُ ٱلزَّٰرِعُونَ ﰿ ﴿٦٤﴾
Voi îl veţi semăna ori Noi vom fi Semănătorii?
لَوۡ نَشَآءُ لَجَعَلۡنَٰهُ حُطَٰمٗا فَظَلۡتُمۡ تَفَكَّهُونَ ﱀ ﴿٦٥﴾
Dacă am vrea, l-am face pustiu. V-ar mai arde, atunci, de glume?
إِنَّا لَمُغۡرَمُونَ ﱁ ﴿٦٦﴾
بَلۡ نَحۡنُ مَحۡرُومُونَ ﱂ ﴿٦٧﴾
ba chiar de tot lipsiţi!”
أَفَرَءَيۡتُمُ ٱلۡمَآءَ ٱلَّذِي تَشۡرَبُونَ ﱃ ﴿٦٨﴾
Aţi văzut apa pe care o beţi?
ءَأَنتُمۡ أَنزَلۡتُمُوهُ مِنَ ٱلۡمُزۡنِ أَمۡ نَحۡنُ ٱلۡمُنزِلُونَ ﱄ ﴿٦٩﴾
Voi aţi pogorât-o din nori ori Noi suntem Cei care am pogorât-o?
لَوۡ نَشَآءُ جَعَلۡنَٰهُ أُجَاجٗا فَلَوۡلَا تَشۡكُرُونَ ﱅ ﴿٧٠﴾
Dacă am vrea, am face-o amară! De ce nu mulţumiţi totuşi!
أَفَرَءَيۡتُمُ ٱلنَّارَ ٱلَّتِي تُورُونَ ﱆ ﴿٧١﴾
Aţi văzut focul pe care-l aprindeţi?
ءَأَنتُمۡ أَنشَأۡتُمۡ شَجَرَتَهَآ أَمۡ نَحۡنُ ٱلۡمُنشِـُٔونَ ﱇ ﴿٧٢﴾
Voi aţi făcut să crească copacul lui ori Noi suntem cei care l-am făcut?
نَحۡنُ جَعَلۡنَٰهَا تَذۡكِرَةٗ وَمَتَٰعٗا لِّلۡمُقۡوِينَ ﱈ ﴿٧٣﴾
Noi am făcut toate acestea drept amintire şi bucurie pentru călătorii pustiului.
فَسَبِّحۡ بِٱسۡمِ رَبِّكَ ٱلۡعَظِيمِ ﱉ ﴿٧٤﴾
Preamăreşte numele Domnului tău cel Mare.
۞ فَلَآ أُقۡسِمُ بِمَوَٰقِعِ ٱلنُّجُومِ ﱊ ﴿٧٥﴾
Nu!... Jur pe asfinţitul stelelor!
وَإِنَّهُۥ لَقَسَمٞ لَّوۡ تَعۡلَمُونَ عَظِيمٌ ﱋ ﴿٧٦﴾
Şi este un jurământ, dacă ştiţi, greu!
إِنَّهُۥ لَقُرۡءَانٞ كَرِيمٞ ﱌ ﴿٧٧﴾
Acesta este un Coran Prea-cinstit.
فِي كِتَٰبٖ مَّكۡنُونٖ ﱍ ﴿٧٨﴾
لَّا يَمَسُّهُۥٓ إِلَّا ٱلۡمُطَهَّرُونَ ﱎ ﴿٧٩﴾
Să nu-l atingă decât cei curaţi,
تَنزِيلٞ مِّن رَّبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ ﱏ ﴿٨٠﴾
căci este o Pogorâre de la Domnul lumilor!
أَفَبِهَٰذَا ٱلۡحَدِيثِ أَنتُم مُّدۡهِنُونَ ﱐ ﴿٨١﴾
Vă îndoiţi de această spusă?
وَتَجۡعَلُونَ رِزۡقَكُمۡ أَنَّكُمۡ تُكَذِّبُونَ ﱑ ﴿٨٢﴾
Vreţi să vă câştigaţi traiul hulind?
فَلَوۡلَآ إِذَا بَلَغَتِ ٱلۡحُلۡقُومَ ﱒ ﴿٨٣﴾
وَأَنتُمۡ حِينَئِذٖ تَنظُرُونَ ﱓ ﴿٨٤﴾
şi voi, în clipa aceea îl priviţi,
وَنَحۡنُ أَقۡرَبُ إِلَيۡهِ مِنكُمۡ وَلَٰكِن لَّا تُبۡصِرُونَ ﱔ ﴿٨٥﴾
Noi suntem mult mai aproape de el decât voi cei ce-l înconjuraţi, însă nu Ne puteţi zări.
فَلَوۡلَآ إِن كُنتُمۡ غَيۡرَ مَدِينِينَ ﱕ ﴿٨٦﴾
Dacă nu aţi fi printre cei care vor fi judecaţi,
تَرۡجِعُونَهَآ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ ﱖ ﴿٨٧﴾
de ce nu întoarceţi acest suflet, dacă spuneţi adevărul?
فَأَمَّآ إِن كَانَ مِنَ ٱلۡمُقَرَّبِينَ ﱗ ﴿٨٨﴾
Dacă acest om este dintre cei apropiaţi de Dumnezeu,
فَرَوۡحٞ وَرَيۡحَانٞ وَجَنَّتُ نَعِيمٖ ﱘ ﴿٨٩﴾
va găsi tihna, parfumurile şi Grădinile Plăcerii.
وَأَمَّآ إِن كَانَ مِنۡ أَصۡحَٰبِ ٱلۡيَمِينِ ﱙ ﴿٩٠﴾
Dacă este dintre cei de-a dreapta:
فَسَلَٰمٞ لَّكَ مِنۡ أَصۡحَٰبِ ٱلۡيَمِينِ ﱚ ﴿٩١﴾
“Pace ţie!... Tu eşti cu cei de-a dreapta!”
وَأَمَّآ إِن كَانَ مِنَ ٱلۡمُكَذِّبِينَ ٱلضَّآلِّينَ ﱛ ﴿٩٢﴾
Dacă este însă dintre hulitorii rătăciţi,
فَنُزُلٞ مِّنۡ حَمِيمٖ ﱜ ﴿٩٣﴾
va fi găzduit în apă clocotindă
وَتَصۡلِيَةُ جَحِيمٍ ﱝ ﴿٩٤﴾
şi apoi aruncat în Iadul cu flăcări.
إِنَّ هَٰذَا لَهُوَ حَقُّ ٱلۡيَقِينِ ﱞ ﴿٩٥﴾
Acesta este Adevărul sigur!
فَسَبِّحۡ بِٱسۡمِ رَبِّكَ ٱلۡعَظِيمِ ﱟ ﴿٩٦﴾
Preamăreşte Numele Domnului tău cel Mare!
