Română
Surah An-Nazi'at ( Those who Pull Out ) - Aya count 46
وَٱلنَّٰزِعَٰتِ غَرۡقٗا ﰀ ﴿١﴾
Pe cei ce smulg cu tărie!
وَٱلنَّٰشِطَٰتِ نَشۡطٗا ﰁ ﴿٢﴾
Pe cei ce trag cu gingăşie!
وَٱلسَّٰبِحَٰتِ سَبۡحٗا ﰂ ﴿٣﴾
Pe cei ce înalţă cu uşurinţă!
فَٱلسَّٰبِقَٰتِ سَبۡقٗا ﰃ ﴿٤﴾
فَٱلۡمُدَبِّرَٰتِ أَمۡرٗا ﰄ ﴿٥﴾
Pe cei ce mânuiesc totul!
يَوۡمَ تَرۡجُفُ ٱلرَّاجِفَةُ ﰅ ﴿٦﴾
În Ziua când cutremurul va cutremura
تَتۡبَعُهَا ٱلرَّادِفَةُ ﰆ ﴿٧﴾
şi altul asemenea îi va urma,
قُلُوبٞ يَوۡمَئِذٖ وَاجِفَةٌ ﰇ ﴿٨﴾
în Ziua aceea, inimile se vor îngrozi
أَبۡصَٰرُهَا خَٰشِعَةٞ ﰈ ﴿٩﴾
şi privirile se vor smeri.
يَقُولُونَ أَءِنَّا لَمَرۡدُودُونَ فِي ٱلۡحَافِرَةِ ﰉ ﴿١٠﴾
Oamenii vor spune: “Vom fi iarăşi ce-am fost, noi, cei din groapă,
أَءِذَا كُنَّا عِظَٰمٗا نَّخِرَةٗ ﰊ ﴿١١﴾
când putrede oase vom fi fiind?”
قَالُواْ تِلۡكَ إِذٗا كَرَّةٌ خَاسِرَةٞ ﰋ ﴿١٢﴾
Vor spune: “Aceasta este o păgubitoare întoarcere!”
فَإِنَّمَا هِيَ زَجۡرَةٞ وَٰحِدَةٞ ﰌ ﴿١٣﴾
فَإِذَا هُم بِٱلسَّاهِرَةِ ﰍ ﴿١٤﴾
şi iată-i pe faţa pământului!
هَلۡ أَتَىٰكَ حَدِيثُ مُوسَىٰٓ ﰎ ﴿١٥﴾
A venit la voi spusa lui Moise?
إِذۡ نَادَىٰهُ رَبُّهُۥ بِٱلۡوَادِ ٱلۡمُقَدَّسِ طُوًى ﰏ ﴿١٦﴾
Domnul său l-a chemat în valea sfântă Tova:
ٱذۡهَبۡ إِلَىٰ فِرۡعَوۡنَ إِنَّهُۥ طَغَىٰ ﰐ ﴿١٧﴾
“Du-te la Faraon, căci este un ticălos
فَقُلۡ هَل لَّكَ إِلَىٰٓ أَن تَزَكَّىٰ ﰑ ﴿١٨﴾
şi spune-i: ‘Eşti gata să te mântui?
وَأَهۡدِيَكَ إِلَىٰ رَبِّكَ فَتَخۡشَىٰ ﰒ ﴿١٩﴾
Eu te voi călăuzi la Domnul tău, teme-te!’”
فَأَرَىٰهُ ٱلۡأٓيَةَ ٱلۡكُبۡرَىٰ ﰓ ﴿٢٠﴾
Apoi i-a arătat semnul cel mare.
فَكَذَّبَ وَعَصَىٰ ﰔ ﴿٢١﴾
Faraon a hulit şi nu a dat ascultare,
ثُمَّ أَدۡبَرَ يَسۡعَىٰ ﰕ ﴿٢٢﴾
apoi zorit a întors spatele.
فَحَشَرَ فَنَادَىٰ ﰖ ﴿٢٣﴾
El şi-a adunat poporul şi i-a strigat:
فَقَالَ أَنَا۠ رَبُّكُمُ ٱلۡأَعۡلَىٰ ﰗ ﴿٢٤﴾
“Eu sunt Domnul vostru, Preaînaltul!”
فَأَخَذَهُ ٱللَّهُ نَكَالَ ٱلۡأٓخِرَةِ وَٱلۡأُولَىٰٓ ﰘ ﴿٢٥﴾
Dumnezeu l-a făcut pildă de pedeapsă în Viaţa de Apoi şi în Viaţa de Acum.
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَعِبۡرَةٗ لِّمَن يَخۡشَىٰٓ ﰙ ﴿٢٦﴾
Întru aceasta este o amintire pentru cel care se teme de Dumnezeu.
ءَأَنتُمۡ أَشَدُّ خَلۡقًا أَمِ ٱلسَّمَآءُۚ بَنَىٰهَا ﰚ ﴿٢٧﴾
Sunteţi voi oare mai greu de creat decât cerul pe care l-a zidit?
رَفَعَ سَمۡكَهَا فَسَوَّىٰهَا ﰛ ﴿٢٨﴾
Dumnezeu a înălţat bolta şi a rânduit-o desăvârşit;
وَأَغۡطَشَ لَيۡلَهَا وَأَخۡرَجَ ضُحَىٰهَا ﰜ ﴿٢٩﴾
El i-a dat nopţii întunericul, El i-a izvodit zilei lumina.
وَٱلۡأَرۡضَ بَعۡدَ ذَٰلِكَ دَحَىٰهَآ ﰝ ﴿٣٠﴾
أَخۡرَجَ مِنۡهَا مَآءَهَا وَمَرۡعَىٰهَا ﰞ ﴿٣١﴾
şi din el a dat la iveală apa şi păşunile.
وَٱلۡجِبَالَ أَرۡسَىٰهَا ﰟ ﴿٣٢﴾
مَتَٰعٗا لَّكُمۡ وَلِأَنۡعَٰمِكُمۡ ﰠ ﴿٣٣﴾
zestre vouă şi turmelor voastre.
فَإِذَا جَآءَتِ ٱلطَّآمَّةُ ٱلۡكُبۡرَىٰ ﰡ ﴿٣٤﴾
Când va veni Potopul cel Mare,
يَوۡمَ يَتَذَكَّرُ ٱلۡإِنسَٰنُ مَا سَعَىٰ ﰢ ﴿٣٥﴾
în Ziua aceea omul îşi va aminti pentru ce s-a trudit.
وَبُرِّزَتِ ٱلۡجَحِيمُ لِمَن يَرَىٰ ﰣ ﴿٣٦﴾
Iadul va fi scos pentru cel care trebuie să-l vadă!
فَأَمَّا مَن طَغَىٰ ﰤ ﴿٣٧﴾
وَءَاثَرَ ٱلۡحَيَوٰةَ ٱلدُّنۡيَا ﰥ ﴿٣٨﴾
şi legat de Viaţa de Acum,
فَإِنَّ ٱلۡجَحِيمَ هِيَ ٱلۡمَأۡوَىٰ ﰦ ﴿٣٩﴾
وَأَمَّا مَنۡ خَافَ مَقَامَ رَبِّهِۦ وَنَهَى ٱلنَّفۡسَ عَنِ ٱلۡهَوَىٰ ﰧ ﴿٤٠﴾
Celui care se teme de înălţimea Domnului său şi opreşte pofta din sufletul său,
فَإِنَّ ٱلۡجَنَّةَ هِيَ ٱلۡمَأۡوَىٰ ﰨ ﴿٤١﴾
يَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلسَّاعَةِ أَيَّانَ مُرۡسَىٰهَا ﰩ ﴿٤٢﴾
Ei te vor întreba despre Ceas: “Când se va opri?”
فِيمَ أَنتَ مِن ذِكۡرَىٰهَآ ﰪ ﴿٤٣﴾
Ce le-ai putea tu aminti?
إِلَىٰ رَبِّكَ مُنتَهَىٰهَآ ﰫ ﴿٤٤﴾
Întru Domnul tău este sfârşitul lui.
إِنَّمَآ أَنتَ مُنذِرُ مَن يَخۡشَىٰهَا ﰬ ﴿٤٥﴾
Tu nu faci decât să-i predici celui care se teme.
كَأَنَّهُمۡ يَوۡمَ يَرَوۡنَهَا لَمۡ يَلۡبَثُوٓاْ إِلَّا عَشِيَّةً أَوۡ ضُحَىٰهَا ﰭ ﴿٤٦﴾
În Ziua când îl vor vedea, li se va părea că au zăcut numai o seară ori numai o dimineaţă.