The best companion that never bores
Surah Al-Fajr ( The Dawn )

Română

Surah Al-Fajr ( The Dawn ) - Aya count 30

وَٱلۡفَجۡرِ ﰀ ﴿١﴾

Pe zori!

وَلَيَالٍ عَشۡرٖ ﰁ ﴿٢﴾

Pe cele zece nopţi!

وَٱلشَّفۡعِ وَٱلۡوَتۡرِ ﰂ ﴿٣﴾

Pe cel pereche şi pe cel nepereche!

وَٱلَّيۡلِ إِذَا يَسۡرِ ﰃ ﴿٤﴾

Pe noapte când se împuţinează!

هَلۡ فِي ذَٰلِكَ قَسَمٞ لِّذِي حِجۡرٍ ﰄ ﴿٥﴾

Este oare acesta un jurământ pentru cel cu cuget dăruit?

أَلَمۡ تَرَ كَيۡفَ فَعَلَ رَبُّكَ بِعَادٍ ﰅ ﴿٦﴾

Nu ai văzut ce a făcut Domnul tău din adiţi

إِرَمَ ذَاتِ ٱلۡعِمَادِ ﰆ ﴿٧﴾

şi din Imran, cetatea cu coloane,

ٱلَّتِي لَمۡ يُخۡلَقۡ مِثۡلُهَا فِي ٱلۡبِلَٰدِ ﰇ ﴿٨﴾

ce în alt ţinut n-a fost ca ea alta creată?

وَثَمُودَ ٱلَّذِينَ جَابُواْ ٱلصَّخۡرَ بِٱلۡوَادِ ﰈ ﴿٩﴾

Şi din tamudiţi care au scobit stânca în vale?

وَفِرۡعَوۡنَ ذِي ٱلۡأَوۡتَادِ ﰉ ﴿١٠﴾

Şi din Faraon cu ţepuşele sale?

ٱلَّذِينَ طَغَوۡاْ فِي ٱلۡبِلَٰدِ ﰊ ﴿١١﴾

Din toţi cei care se ticăloşesc pe lumea aceasta

فَأَكۡثَرُواْ فِيهَا ٱلۡفَسَادَ ﰋ ﴿١٢﴾

şi o umplu de stricăciune?

فَصَبَّ عَلَيۡهِمۡ رَبُّكَ سَوۡطَ عَذَابٍ ﰌ ﴿١٣﴾

Domnul tău i-a plesnit cu biciul osândei,

إِنَّ رَبَّكَ لَبِٱلۡمِرۡصَادِ ﰍ ﴿١٤﴾

căci Domnul tău este asupra tuturor Veghetor.

فَأَمَّا ٱلۡإِنسَٰنُ إِذَا مَا ٱبۡتَلَىٰهُ رَبُّهُۥ فَأَكۡرَمَهُۥ وَنَعَّمَهُۥ فَيَقُولُ رَبِّيٓ أَكۡرَمَنِ ﰎ ﴿١٥﴾

Când omul este pus la încercare de Domnul său, cinstindu-l şi copleşindu-l cu daruri, atunci spune: “Domnul meu mă cinsteşte!”

وَأَمَّآ إِذَا مَا ٱبۡتَلَىٰهُ فَقَدَرَ عَلَيۡهِ رِزۡقَهُۥ فَيَقُولُ رَبِّيٓ أَهَٰنَنِ ﰏ ﴿١٦﴾

Când însă îl pune la încercare, drămuindu-i traiul, atunci spune: “Domnul meu mă înjoseşte!”

كَلَّاۖ بَل لَّا تُكۡرِمُونَ ٱلۡيَتِيمَ ﰐ ﴿١٧﴾

Nu, voi sunteţi cei care nu cinstiţi orfanul!

وَلَا تَحَٰٓضُّونَ عَلَىٰ طَعَامِ ٱلۡمِسۡكِينِ ﰑ ﴿١٨﴾

Voi sunteţi cei care nu lăsaţi să fie ospătat sărmanul!

وَتَأۡكُلُونَ ٱلتُّرَاثَ أَكۡلٗا لَّمّٗا ﰒ ﴿١٩﴾

Voi mâncaţi cu lăcomie moştenirea!

وَتُحِبُّونَ ٱلۡمَالَ حُبّٗا جَمّٗا ﰓ ﴿٢٠﴾

Voi iubiţi în neştire bogăţia!

كَلَّآۖ إِذَا دُكَّتِ ٱلۡأَرۡضُ دَكّٗا دَكّٗا ﰔ ﴿٢١﴾

Nu, când pământul va fi făcut fărâme,

وَجَآءَ رَبُّكَ وَٱلۡمَلَكُ صَفّٗا صَفّٗا ﰕ ﴿٢٢﴾

iar Domnul tău va veni cu îngerii, rând după rând:

وَجِاْيٓءَ يَوۡمَئِذِۭ بِجَهَنَّمَۚ يَوۡمَئِذٖ يَتَذَكَّرُ ٱلۡإِنسَٰنُ وَأَنَّىٰ لَهُ ٱلذِّكۡرَىٰ ﰖ ﴿٢٣﴾

în Ziua aceea, va veni Gheena şi în Ziua aceea, omul îşi va aminti... La ce-i mai foloseşte însă să-şi amintească atunci?

يَقُولُ يَٰلَيۡتَنِي قَدَّمۡتُ لِحَيَاتِي ﰗ ﴿٢٤﴾

El va spune: “Ce bine ar fi fost de aş fi făcut ceva pentru Viaţa mea de Apoi!”

فَيَوۡمَئِذٖ لَّا يُعَذِّبُ عَذَابَهُۥٓ أَحَدٞ ﰘ ﴿٢٥﴾

În Ziua aceea va fi chinuit cum chinuit nu a mai fost nimeni,

وَلَا يُوثِقُ وَثَاقَهُۥٓ أَحَدٞ ﰙ ﴿٢٦﴾

şi va fi încătuşat cum încătuşat nu a mai fost nimeni.

يَٰٓأَيَّتُهَا ٱلنَّفۡسُ ٱلۡمُطۡمَئِنَّةُ ﰚ ﴿٢٧﴾

Suflete ostoit!

ٱرۡجِعِيٓ إِلَىٰ رَبِّكِ رَاضِيَةٗ مَّرۡضِيَّةٗ ﰛ ﴿٢٨﴾

Întoarce-te la Domnul tău, mulţumit şi dând mulţumire!

فَٱدۡخُلِي فِي عِبَٰدِي ﰜ ﴿٢٩﴾

Intră dimpreună cu robii Mei!

وَٱدۡخُلِي جَنَّتِي ﰝ ﴿٣٠﴾

Intră în Raiul Meu!